Clujul lui David a fost exclus din 2023!
România nu este reprezentată de nicio universitate în ediția pe 2025 a reputatului clasament internațional Academic Ranking of World Universities – Shanghai Ranking, publicat vineri. Este al treilea an consecutiv când nicio instituție de învățământ superior din țară nu reușește să intre în top 1000 al acestui ranking, recunoscut drept unul dintre cele mai relevante la nivel internațional, după ce ultima universitate românească prezentă în clasament, Babeș-Bolyai din Cluj (UBB), nu a mai reușit această performanță.
În schimb, sunt prezente cu cel puțin o universitate Croația, Cehia, Cipru, Estonia, Ungaria, Lituania, Polonia, Serbia, Slovacia, Slovenia.
Situația României se remarcă având în vedere că ieșirea Universității Babeș-Bolyai din acest clasament, în 2023, a stârnit o amplă dezbatere despre calitatea învățământului superior și a cercetării universitare – ARWU acordând o importanță aparte acestui domeniu – precum și despre lipsa unor politici concentrate de sprijin pentru mediul universitar românesc.
Criteriile folosite în clasamentul Shanghai sunt: calitatea educației (10% – indicator-cheie: premiile Nobel și Fields câștigate de absolvenți); calitatea personalului academic (40% – indicatori-cheie: premii Nobel și Fields câștigate de membri ai corpului academic, număr mare de citări); activitatea de cercetare (40% – indicatori-cheie: materiale publicate în Nature și Science sau incluse în Science Citation Index-Expanded și Social Science Citation Index); performanța per capita (10%).
Cine domină top 1000 în ARWU – Shanghai Ranking în ediția 2025
„Universitatea Harvard ocupă primul loc în clasament pentru al 23-lea an consecutiv, urmată de Stanford și MIT. Alte universități din top 10 sunt Cambridge (locul 4), Berkeley (locul 5), Oxford (locul 6), Princeton (locul 7), Columbia (locul 8), Caltech (locul 9) și Chicago (locul 10)”, transmit coordonatorii rankingului într-un comunicat de presă.
„În Europa continentală, Universitatea Paris-Saclay (locul 13) rămâne cea mai bună, urmată de ETH Zurich (locul 22). Printre universitățile asiatice, Universitatea Tsinghua (locul 18) urcă patru poziții și își asigură din nou statutul de cea mai bună din Asia. Universitatea din Melbourne (locul 38) se află în fruntea celorlalte universități din Oceania pentru al cincisprezecelea an consecutiv din 2011”, conform aceleiași surse.
Top 10 global anul acesta, potrivit listei publicate vineri 22 august:
- Harvard University
- Stanford University
- Massachusetts Institute of Technology
- University of Cambridge
- University of California – Berkeley
- University of Oxford
- Princeton University
- Columbia University (a urcat un loc față de anul trecut)
- California Institute of Technology
- University of Chicago
Din Europa Centrală și de Est nu sunt reprezentate România sau Bulgaria, dar apar:
- Croația – o universitate în intervalul 601-700
- Republica Cehă – 5 universități: 1 în intervalul 301-400, 1 în intervalul 401-500, 1 în intervalul 701-800, 2 în intervalul 801-900
- Estonia – 1 universitate în intervalul 501-600 (îmbunătățire față de anul trecut)
- Ungaria – 4 universități: 1 în intervalul 401-500, 1 în intervalul 501-600, 1 în intervalul 601-700, 1 în intervalul 801-900
- Lituania – 1 universitate în intervalul 501-600
- Polonia – 7 universități: 1 în intervalul 401-500, 1 în intervalul 501-600, 1 în intervalul 801-900, 4 în intervalul 901-1000
- Serbia – 1 universitate (față de 2 în 2024), în intervalul 401-500
- Slovacia – 1 universitate în intervalul 901-1000
- Slovenia – 1 universitate în intervalul 501-600
Ucraina iese din top 1000, neavând nicio universitate în clasament.
Ce spune Daniel David, ministrul Educației și rector suspendat al UBB, despre Shanghai Ranking, în raportul „de diagnoză” QX
„Spre deosebire de alte țări ale Europei Centrale și de Est, România nu are nicio universitate în clasamentul Shanghai. Universitățile din Belgrad, Budapesta, Ljubljana, Novi Sad, Szeged, Vilnius, Zagreb etc. se află în clasamentul Shanghai și pentru că au o structură comprehensivă, concentrată academic (de la arte și științe socio-umane la științe, medicină și tehnologie/inginerie)”, scrie ministrul Educației și Cercetării, Daniel David, în raportul QX, din mai 2025.
- De menționat că în ultimii ani, UBB, universitatea cu cea mai lungă prezență în clasamentul Shanghai, a avut mai multe inițiative de extindere a activității în domeniul Medicină, iar anul acesta a înființat domeniul de doctorat în Medicină în cadrul propriei școli doctorale.
„În România, universitățile istorice (din București, Cluj-Napoca, Iași, Timișoara) sunt doar parțial comprehensive din motivul descris mai sus (Reforma comunistă din 1948), iar cele comprehensive (Brașov, Constanța, Galați, Oradea, Sibiu etc.) sunt mai noi și încă în procesul dezvoltării competitivității internaționale”, mai notează acesta.
„Ca o consolare, am putea totuși spune că dacă țările din fostul bloc comunist, precum Croația, Estonia, Lituania, Serbia, Slovenia, Ungaria etc., se află în clasamentul Shanghai în principal prin universitățile comprehensive din aceste țări, organizate după bune practici internaționale, România se află implicit în clasament prin mediile academice din București, Cluj”.
Despre prezența României în clasamentul ARWU-Shanghai
Edupedu.ro nota, în 2023, că Shanghai lista inițial, după o serie de criterii stricte, doar un top 500 internațional, extins ulterior, în care universitățile românești nu s-au regăsit mulți ani.
Prima care a reușit acest lucru a fost UBB, în 2017, când acest clasament a fost extins de la 500 la 800 de universități. În 2018, când rankingul publicat a fost extins din nou, până la 1000 de universități, a fost inclusă în top 1000 și Universitatea din București, care și-a păstrat locul, în ultima parte a rankingului, și în 2019. În intervalul 2020-2022, Babeș-Bolyai a rămas singura universitate inclusă în topul publicat, apărând în ediția din 2022 în intervalul 801-900.
Val de dezbateri după ieșirea UBB, în 2023
După ce, în urmă cu un an, România rămânea fără reprezentare în top 1000 Shanghai Ranking, ministra Educației, Ligia Deca, declara că situația este „o oglindă a politicilor publice din ultimul deceniu”. Ea susținea că universitățile din România sunt performante în ceea ce privește cercetarea, dar că standardele de calitate impuse de minister au presupus până atunci alte criterii decât cele luate în calcul de ARWU Shanghai. Ea promitea noi standarde minimale, care au fost introduse cu întârziere în consultare publică și care au stârnit îndelungi discuții în mediul academic, nefinalizate încă.
Universitatea Babeș-Bolyai, care rămăsese singura din acest clasament internațional până să iasă anul trecut, acuza, tot acum un an, „erori și indecizii majore în politicile academice naționale” și declanșa o amplă discuție despre o eventuală consolidare în mediul universitar clujean sau între universitățile generaliste și cele de medicină, discuție rămasă fără rezultat până acum. Iar asociația cercetătorilor Ad Asta aprecia că degradarea științei „este probabil expresia voinței reale a unui segment dominant al exponenților statutului și mediului academic”, organizația acuzând „probleme grave ale legislației, care au fost menținute sau introduse intenționat”.
Pentru opinia publică națională este o lovitură care umple de rușine țara, cu intelighenția ei, atât politică cât și universitară. Cea politică a votat legislatura trecută, vă reamintim, introducerea studierii istoriei unui alt neam, cu manual aparte, Istoria evreilor. Asta în condițiile în care, în Israel, nu se predă, în contrapartidă, Istoria românilor. Este este un evident atac la demnitatea națională! Mediul academic, la rândul lui, nu face decât să-și ajusteze câștigurile salariale la sume nerușinat de mari. Amintim aici cazul istoricului Gabriel Moisa, de la Oradea, omul cu trei servicii oficiale: șef la Facultatea de Istorie (IRISPSC), șef la Muzeul Țării Crișurilor, angajat al Școlii Doctorale de Istorie. Nu este un caz singular la Oradea, precum e și în restul țării!
