Mai țineți minte când aveam vămi cu toți vecinii noștri? Sigur că vă amintiți de cozile de la vama, de cele patru-șase șiruri de mașini și de orele multe petrecute în așteptarea trecerii prin controlul vamal.
Noi am pornit de la Timișoara prin Serbia, în drumul nostru spre vacanța la mare din Grecia. Întâi, la câțiva kilometri de vamă, ne-am oprit datele de la telefonia mobilă, ca să nu avem facturi usturătoare de plătit la întoarcerea acasă, cum am pățit deja. În localitate se rulează numai cu 30-40 de kilometri/oră. Poliția sârbă te oprește dacă ai fost înregistrat cu vreo abatere de camerele de luat vederi și ești bun de plată! Acest gen de prevenție dură, ca la sârbi, a dat rezultate, ei având mult mai puține accidente rutiere decât în România.
Am trecut relativ repede prin vama sârbească; am fost înregistrați și au cerut talonul mașinii. Lucrurile au fost mai complicate la vama cu Macedonia de Nord, unde am avut parte de cozi.
Cel mai mult timp l-am pierdut însă la trecerea în spațiul Schengen, adică în Grecia. Cei care aparțineam de Uniunea Europeană eram însă lăsați să trecem fără probleme, controlul făcându-se doar celor din afara granițelor Uniunii. Dar am stat într-o căldură de cuptor, mașină lângă mașină, până am putut intra în Grecia, circa 50 de minute mai târziu.
O altă cauză a duratei mari de deplasare până acolo sunt intrările pe autostradă, unde se plătesc sume diferite, de la 1 la 2,5 euro. Există o tendință de a scăpa de cash, dar aceste sume, scrie clar, trebuie plătite în monede! Cele două țări, Serbia și Macedonia de Nord, nu sunt din zona euro și nu poți plăti cu cardul sau alt fel de bani, deci atenție, că va trebui să fiți pregătiți! Pe teritoriul Greciei și al Macedoniei, de la Veles până la Kavalos, am avut opt astfel de opriri. Dar cine-și dorește Grecia pe această rută, e pregătit să îndure…
Monica Uivaroșan
