Primul din titlu, cel mai mare rege al Ungariei după Ștefan I, este creditat cu fondarea orașului Oradea. Niciunul dintre istoricii lui Bolojan, cei de la Muzeul Țării Crișurilor și Facultatea de Istorie (IRISPSC), nu au recunoscut vreodată acest lucru în vreo lucrare! Cu toate astea, în cel de-al treilea mandat al său ca primar al Oradiei, Ilie Bolojan a bătut palma cu reprezentanții maghiarimii orădene pentru realizarea unei statui ecvestre a regelui Ladislau I (1077-1095), devenit și sfânt catolic din 1192.
Astfel, Bolojan a stabilit cu de la sine putere ceva extrem de important, ignorând complet Consiliul Municipal, acest parlament local al orașului, dominat de o majoritate bolojenistă. Ungurii au sperat ca statuia să fie montată și dezvelită înainte de alegerile din 2020, pentru ei fiind un semn de mare reușită, așa cum fusese și denumirea de „Podul Sfântul Ladislau”, podul central din apropierea Primăriei. Bolojan însă, considerând că l-ar putea costa voturile românilor naționaliști în bătălia pentru președinția consiliului județean, a amânat statuia pentru mandatul noului primar, bolojenistul Florin Birta. Prin urmare, statuia, deși gata, a tot fost amânată până ce, în 2022, s-a trecut prin consiliul municipal aprobarea cheltuielilor exagerate pentru soclu, precum și locul în care să fie amplasat în Cetate. Statuia cea nouă, opera prolificului artist orădean Deák Árpád, a așteptat deci ani de zile, până în 2023, când ea este în sfârșit montată pe soclu și „dezvelită” într-un mare secret, de teama opiniei publice românești, aspect absolut revoltător pentru o democrație. Repet: statuia negociată de Bolojan cu reprezentanții maghiarilor nu a fost autorizată pentru edificare de către reprezentanții orădenilor – aleși în ceea ce se numește Consiliului Municipiului Oradea – așa cum ar fi fost normal, legal și moral necesar! Cu alte cuvinte, românii orădeni nu aveau nicio importanță în acest troc făcut de Bolojan. Repet și asta: românilor nu li s-a spus vreodată oficial că regele Ladislau I ar fi cu adevărat fondatorul Oradiei, dimpotrivă! Cu excepția subsemnatului, absolvent de Istorie și autor, niciun istoric român din „sistem” nu a scris pe undeva, articol sau volum, că acest rege arpadian al Ungariei ar fi fondat Oradea, preferând varianta veche a unei permanențe de locuire daco-romane în perimetrul Oradiei, orașul apărând doar târziu, spre 1200, nu în vremea regelui Ladislau. Credeți sau nu, aceasta e varianta oficială până azi, în septembrie 2025!
Istoria Bihorului, coordonată de Gabriel Moisa și Sorin Șipoș – acești ratați peneliști, cu salarii multiple și exagerate, ai Universității din Oradea – volum scos în 2019 cu banii dați de primarul Bolojan, teoria aceea o propagă! Cu toate acestea, Bolojan bate palma cu reprezentanții maghiarimii, incluzând aici Biserica Catolică și UDMR.
Acest târg oneros nu s-ar fi întâmplat dacă Bolojan nu dădea jos statuia lui Mihai Viteazul (pusă în 1994), așa apărând discuțiile privind prioritatea maghiară asupra acelui loc. Să nu uităm că acolo a stat înainte statuia pedestră a regelui Ladislau, mutată de administrația românească interbelică în fața Catedralei Romano-Catolice. A apărut deci o revoltă maghiară care cerea repunerea acelei statui la locul ei, în locul lui Mihai Viteazul. „Cum a încurcat-o liberalul Bolojan în scandalul statuilor: Peste 40 de organizaţii ale maghiarilor cer o statuie în Piața Unirii a Sfântului Ladislau, întemeietorul oraşului Oradea” anunța flux24.ro în 29 mai 2019.
Un cerc de sute de maghiari se forma periodic în Piața Unirii, ca protest tăcut. Pentru că Bolojan nu rezistă la manifestări de acest fel, a cedat nervos și a încălcat atât normele democrației, cât și cele ale bunului simț. I-a călcat în picioare și pe istoricii subordonați, care, cum spuneam, nu îl consideră pe Ladislau I fondatorul Oradiei…
După felul în care s-au desfășurat lucrurile, pornind cu complexul acestei vinovății morale, apariția noii statui a fost o ratare. Nu cred că regele Ladislau I merita asta, dar un troc politic secret, care e complet imoral, aici duce. Opinia publică românească nu a fost pregătită întru reevaluarea acestui rege al Ungariei, așa că de-a lungul și latul României a apărut un val de știri revoltătoare privind situația statuilor de la Oradea. La București și în restul țării ajunsese asta: „la Oradea s-a dat jos statuia voievodului Mihai Viteazul și se amplasează statuia lui Ladislau al Ungariei”.
Buletin de Carei, 22 august 2023: „La Oradea s-a dat jos statuia voievodului Mihai Viteazul și se amplasează statuia lui Ladislau”.
BZI.ro, 26 august 2023: „Se schimbă istoria la Oradea? Statuia regelui Ladislau I al Ungariei va lua locul lui Mihai Viteazul”.
Propaganda „suveranistă” și-a asigurat oxigenul pentru o vreme, știrea năucind echipa de propagandiști a lui Bolojan. Statuia ecvestră a lui Mihai Viteazul fusese dată jos în 2019 și nimeni nu mai știa de ea, pe unde se află…
Apărarea a fost sub orice critică, pentru că istoricii orădeni nu fuseseră parte comună la trocul lui Bolojan. În consecință, cămara cu argumente istorice era goală. Și, pentru că se apropia anul electoral 2024, inaugurarea statuii risca să devină o manifestare naționalist-șovină, cu participare din țară. O astfel de evaluare era foarte valabilă pentru peneliștii prăpăstioși din jurul lui Bolojan. El însuși a tăcut chitic, lăsându-l pe primarul Florin Birta (fostul lui viceprimar) să scoată cu mâna lui castanele fierbinți. În cele din urmă, într-un aranjament comun cu reprezentanții maghiarilor, măreața statuie ecvestră din curtea Cetății a fost inaugurată, pardon, „introdusă în circuitul turistic”, în secret: „În discreție totală! Statuia Sfântului Ladislau a fost expusă în Cetate fără vreo ceremonie publică. Primarul Birta și episcopul Böcskei au depus coroane de flori” era titlul din săptămânalul Bihoreanul, din 29 august 2023. Aflăm din articol că „deși Episcopia Romano-Catolică și Primăria Oradea nu au dat explicații în acest sens, este posibil ca ceremonia privată să fi fost preferată ca să se evite tensiunile pe care le-ar fi putut pricinui o dezvelire festivă, la care să fie prezente tabere aflate în opoziție pe tema reinstalării în fortăreață a unei statui a regelui maghiar”. O astfel de frică de opinia publică, regimul Bolojan nu a manifestat niciodată în cei 20 de ani de existență (2005-2025)!
Cotidianul Jurnal Bihorean remarca, în aceeași zi: „Statuia regelui Ladislau, inaugurată în secret în curtea exterioară a Cetății Oradea”. După cum se precizează: „marți, la ora 10:00, a avut loc o sumară inaugurare a statuii ecvestre a regelui sfânt Ladislau din Cetatea Oradea. La mica ceremonie au participat episcopul romano-catolic de Oradea, László Böcskei, primarul Florin Birta, Vakon Zsolt, secretarul episcopiei și un reprezentant al constructorului”.
Cotidianul Crișana a încercat un titlu neutru, dar mincinos: „Statuia Sfântului Ladislau, montată peste noapte”. Statuia a fost montată pe parcursul multor zile, ea fiind anunțată cu material video încă din 21 august, de site-ul Jurnalului Bihorean, bihon.ro: „Luni de dimineață a început transportarea componentelor statuii, din depozitul de la OTL SA, în prima curte a Cetății Oradea. Fragmentele sunt mutate cu macara de pe trailer, pe paleți, în vecinătatea soclului. Piesa centrală, cea mai grea, cântărește undeva la cinci tone”.
Ecoul național a fost devastator. Capital: „Umilință totală pentru România! Ce fac ungurii în inima Transilvaniei: Mai clar de atât, ce vreți…” Cotidianul: „Se petrece la Oradea! E dureros!” Deșteptarea: „Autoritățile din Oradea anunță ca vor reamplasa statuia lui Mihai Viteazul, demolată acum patru ani” etc. Să precizăm că statuia lui Mihai Viteazul a fost reamplasată abia la sfârșitul lunii mai 2024, an electoral extrem de important pentru monarhistul Bolojan. În locul lui Mihai, în Piața Unirii, el l-a pus în 2019 pe regele Ferdinand, după ce în piața de peste Crișul Repede, o pusese pe regina Maria. De prisos să mai amintesc că Bolojan a fost decorat de Casa Regală a României… Doar că regele Ferdinand nu rezona deloc cu opinia publică orădeană, fiind un moft al perioadei interbelice.
Statuia ecvestră a regelui Ladislau I este a treia în Oradea, celelalte două fiind la Bazilica Romano-Catolică. Cea de acum este cea mai mare existentă pe undeva, având circa 8,30 m înălțime, cu postament cu tot. Conform tuturor dovezilor, puse cap la cap de subsemnatul în cartea „Oradea s-a născut oraș. Înainte de 1100”, putem spune că regele Ladislau I este cu adevărat fondatorul orașului. El pune de o mănăstire la Oradea în 1083, iar în 1092 reînființează aici episcopia catolică distrusă, de la Biharia. În 1091, cumanii invadaseră și pârjoliseră zona, dar la Oradea nu au ajuns. Așa că, mănăstirea cu biserica în care regele dorea să fie înmormântat, devine și sediu de episcopie. Presupunem că anul este 1092 pentru că 100 de ani mai târziu, Roma îl ridică pe Ladislau I la rangul de sfânt catolic. Primul episcop amintit în istoriile vechi maghiare este Coloman Cărturarul, nepotul de frate al regelui Ladislau I, cel care-i și urmează la tron. În 1113, când episcop era Sixtus, aflăm că el se numea „de Oradea”, nu „de Bihor”. Se deduce că Oradea era deja un sediu episcopal renumit, fiind obligatoriu și oraș medieval.
Dar Bolojan nu avea de unde știi astea în 2019, când apărea Istoria Bihorului (anunțată mincinos ca fiind din 2018), unde aceste lucruri nu se recunosc deloc. În plus, respectul lui Bolojan pentru istoria națională este inexistent, la el fiind vorba numai de ideologie. Are o fixație bolnavă pentru perioada interbelică, decorând centrul orădean cu statuile regelui Ferdinand, reginei Maria, a lui Iuliu Maniu și episcopilor de Oradea Roman Ciorogariu (ortodox) și Demetrie Radu (greco-catolic), cu toții exponenți ai perioadei dintre cele două războaie mondiale.
Busturile personajelor istoriei naționale, aduse de la Palatul Baroc, au fost dosite într-o firidă din spatele actualului Muzeu al Țării Crișurilor (aflat în subordinea lui Bolojan până în 2024!) și lăsate pradă degradării și distrugerii. Pentru cei care ne-au ajutat să fim un popor de sine stătător, în conștiința lui Bolojan nu există loc de recunoștință simbolică. Pentru că acele busturi sunt niște simboluri, nu neapărat valori artistice…
Doru Sicoe
