Oradea – Bihor Vaile Barcaului si Ierului

0 Posted by - April 24, 2014 - Uncategorized

Văile Barcăului şi Ierului Valea Ierului este denumirea dată de maghiari părţii de vest a României situate între râul Crasna, din sudul judeţului Satu-Mare, şi râul bihorean Barcău. Regiune atestată documentar încă din 1445, Valea Ierului se întinde pe 1.600 de kilometri pătraţi şi include 64 de localităţi. Numele văii provine de la râul Ier care, acum câteva sute de ani, era cel mai important curs de apă din zonă. La acea vreme, Valea Ierului era dominată de dealuri, de întinse lacuri şi de mlaştini. Până la începutul secolului XX, oamenii locului se îndeletniceau cu viticultura, împletiturile din stuf, răchită şi, mai ales, cu pescuitul. În perioada comunistă, mlaştinile au fost secate, apa din uriaşele lacuri a fost dispersată prin construirea a numeroase canale, iar fosta împărăţie a apelor s-a transformat în terenuri agricole. Palatul Stubenberg de la Săcueni (secolul XVIII); Renumitele pivniţe săpate în dealuri, pentru păstrarea vinului de la Sântimreu, Săcueni şi Sălacea; Castelul Degenfeld-Schonburg, din Balc (1896); Cetatea medievală Adrian, din Sălard (secolul XIII); Ruinele Cetăţii de scaun a voievodului Menumorut (secolul IV), în comuna Biharia; Centrul municipiului Marghita; Castelul Zichy (1701) şi Biserica Reformată (1609) din Diosig; Drumul crucii “Drumul spre Golgota” de lângă Marghita; Biserica ortodoxă de lemn de la Margine (1700); Biserica ortodoxă de lemn de la Boianu Mare (1686); Case tradiţionale din Cherechiu şi Galoşpetreu; Bisericile reformate de la Parhida şi Şişterea; Bisericile romano catolice de la Marghita şi Săcueni (1711-1768); Băile Sarcău; Podul mare de piatră de la Sălacea.

No comments

Leave a reply