Fostă senatoare de Olt în perioada 1996-2000, 2004-2008 și ministră a Justiției între 2000-2004, Rodica Stănoiu a încetat din viaţă miercuri, la vârsta de 86 de ani. Ea a fost implicată în celebrul caz Panait, legat de Oradea, fiind totodată confirmată și colaborator al Securităţii. Potrivit unor surse, ar fi făcut infarct.
Originară din localitatea Nucet, județul Dâmbovița, unde s-a născut la data de 10 mai 1939, Rodica Stănoiu și-a construit inițial o carieră solidă în mediul academic. A absolvit Facultatea de Drept a Universității din București în anul 1961 și a obținut titlul de doctor în drept în 1975. Parcursul său profesional a inclus stagii importante de specializare în criminologie și drept comparat la universități de prestigiu din Montreal și Strasbourg, ceea ce indică o clară colaborare cu Securitatea.
După anul 1990 a ales să împărtășească experiența acumulată studenților, predând la instituții precum Universitatea Spiru Haret și Universitatea Creștină Dimitrie Cantemir. Intrarea în politică s-a produs după Revoluție, iar din 1996 a ajuns o voce importantă în Parlament, devenind senator pe listele PDSR, transformat apoi în PSD, unde a reprezentat județul Olt timp de mai multe mandate.
Apogeul carierei sale politice a fost atins în decembrie 2000, odată cu numirea în funcția de ministru al Justiției în cabinetul condus de Adrian Năstase, care era și președintele PSD. A deținut acest portofoliu până în martie 2004, într-o perioadă extrem de tensionată, în care România se afla sub o atentă monitorizare a instituțiilor europene, Adrian Năstase subordonându-și masa media în mare măsură. În calitate de ministru, Stănoiu a avut un rol central în reorganizarea structurilor Ministerului Justiției.
Dar, cel mai răsunător scandal legat de numele ei a fost Cazul Panait, al sinuciderii procurorului cu acest nume. El avea un important rol în răfuiala premierului pesedist Adrian Năstase cu procurorul Alexandru Lele, cel care-l arestase pe beizadeaua Adrian Tărău, finanțator al PSD și fiu al noului prefect de Bihor, Aurel Tărău (actualmente în organizația seniorilor din PSD Bihor).
În 2005, noua ministră a Justiției din vremea președintelui Traian Băsescu, Monica Macovei și-a exprimat părerea că ancheta în cazul Panait nu s-a făcut până la capăt și că nu au fost luate în calcul toate aspectele. „Spre exemplu, în ziua percheziției la domiciliul procurorului Alexandru Lele, Panait a sunat de 12 ori la ministrul Justitiei de atunci, Rodica Stănoiu, ceea ce demonstrează că era o presiune”, a subliniat Macovei, care a adaugat că „sunt suficiente elemente pentru a se redeschide dosarul”.
Pe 10 aprilie 2002, procurorul Cristian Panait s-a sinucis, aruncându-se de la etaj. Înainte de sinucidere, pe 1 aprilie, Panait propusese scoaterea lui Alexandru Lele – acuzat de un afacerist bihorean de luare de mită – de sub urmărire penală, după ce, pe 29 mai, fusese convins că sunt elemente ca Lele să fie cercetat în continuare. După ce face propunerea, Panait cere un inopinat concediu, iar șeful său direct Ilie Picioruș decide preluarea dosarului „Lele”. Lele va fi dat afară, dar, după un proces de câțiva ani cu statul, a câștigat și a primit o despăgubire imensă. Acum este om de afaceri, având câteva imobile în Oradea.
Mandatul Rodicăi Stănoiu nu a fost deci lipsit de umbre, numele ei fiind invocat frecvent și în dezbaterile aprinse legate de arhivele fostei Direcții Generale de Protecție și Anticorupție cunoscută sub numele de SIPA. Au existat suspiciuni persistente în spațiul public că informațiile strânse de acest serviciu secret despre magistrați ar fi putut fi folosite ca instrument de presiune. După plecarea cu cântec de la minister, a ocupat funcția de consilier prezidențial pentru securitate națională în timpul ultimului mandat al lui Ion Iliescu (2000-2004), un fel de refugiu la pensiune.
Rodica Stănoiu a fost membră în Partidul Social-Democrat până în septembrie 2006. În ianuarie 2007 s-a retras strategic în Partidul Conservator, condus de Dan Voiculescu, un alt om al fostei Securități.
Rodica Stănoiu a fost căsătorită cu Șerban Viorel Stănoiu (1940 – 2017), desemnat de Ion Iliescu judecător la Curtea Constituțională, din partea Președinției României, cu mandat din 2001 până în 2007.
Verdictul definitiv privind colaborarea cu fosta Securitate
După finalizarea mandatului de ministru, Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS) a scos la iveală documente din care au reieșit fostul ministru a colaborat cu Securitatea, sub numele de cod „Sanda”.
A fost acuzată că a făcut poliție politică din anul 1963 până în 1987 și că a semnat note informative sub pseudonimele Sanda și Georgeta. Colegiul CNSAS a stabilit pe 7 decembrie 2006 că Rodica Stănoiu a făcut poliţie politică, urmare a unor expertize grafologice, care atestau că ei îi aparţineau notele informative semnate cu pseudonim.
Rodica Stănoiu a dat în judecată CNSAS și a pierdut definitiv procesul intentat în anul 2014, când Înalta Curte de Casație și Justiție a respins recursul formulat de Rodica Stănoiu confirmând astfel decizia Curții de Apel Oradea din 2012. Instanța a stabilit că fostul ministru a făcut poliție politică. Deși a părăsit PSD în 2006 pe fondul acestui scandal și a activat ulterior în Partidul Conservator, Rodica Stănoiu a continuat să nege acuzațiile până la finalul vieții susținând că notele informative i-au fost atribuite pe nedrept.
Parcurs editorial și publicistic:
Rodica Mihaela Stănoiu a scris cărți din domeniul juridic, dintre care amintim: Asistența juridică internațională în materie penală, în 1975, Metode și tehnici de cercetare în criminologie, în 1981, precum și lucrarea Tranziția și criminalitatea: culegere de studii, în 1994, în colaborare cu Ortansa Brezeanu și Tiberiu Dianu.
Premii:
În 1974, a obținut Premiul Simion Bărnuțiu al Academiei Române.
În 1994, a primit Premiul Andrei Rădulescu de la Academia Română.
În 1995, Uniunea Juriștilor din România îi acordă Premiul V.V. Stanciu.
În 1998, a obținut Premiul Euro al Fundației România Generația următoare.
