Am urmărit de mai mult timp spectacolul cu pensiile speciale, reducerea cu 10%, încă 10 ani etc. Unii mimează că ar dori să facă ceva dar non e possibile fiindcă alții îi țin de mânecă. Mâinile sunt probabil ocupate cu alte activități… Dar à propos de mâini, sunt pe o mână! De mai mulți ani! Chestiuni gen peeeeseeedeee s-au fumat deja! Desigur, naivi, sau chiar mai rău, se găsesc și mai există și categoria celor ce își iau dorințele drept realități. Dacă pateticul premier care tot spune că pleacă dar stă, ar dori sau ar fi dorit remedierea acestei situații, ținând cont că a fost și preș interimar, putea face un referendum, inclusiv cu tema schimbării unor articole din constituție; la noi a făcut două, anii trecuți, cu Oradea și Sânmartinul, și nu a tușit nimeni din șefime! Desigur, au fost costuri dar… ce nu facem noi pentru reformă!
În anumite țări, mai civilizate există și se și aplica un principiu: al conflictului de interese! Nu poți fi și jude și parte implicată, nu poți fii și arbitru și ju(de)cător! Dar, la noi, cu grijile reformei mai greu puțin!
E mai simplu așadar cu scandaluri la TV cu partenerii. Plus un bonus: abaterea atenției de la gravele probleme economice! Circ cu pâine „reformată”, ca alții să ia cozonacul!
Luând în considerare scumpirile, teveaurile, dijmele și încă multe altele, plus trecerea timpului, îmi aduc aminte o vorbă spusă de fostul meu director, Domnul să îl odihnească, domnul Măduța:
„Cum nu se poate știu și eu, dumneata te-ai cerut să fii ministru, premier, expert, șef etc. Fă să se poată sau pleacă acasă și lasă pe alții!”
Subscriu! În fond asta e democrația, nu mereu unu’ și același ca la Ceau!
Desigur, ca să pleci, să îți vezi în fond limitele, îți trebuie un dram de onoare. În lipsa acestui dram, rămăi.
Dar, să nu fim negativiști, responsabilitate și eficiență, plus puțină reformă, cât să nu debordeze și, dacă mai e vreo casă de demolat, vreo parcare, vreun investitor imobiliar, suntem cei mai mai! Dar, desigur, dacă nu țipăm peeeseeedeee, nu se pune!
Dan Bălaș
