De la Sfânta Sofia la Catedrala Națională
Sfințirea picturii Catedralei Mântuirii Neamului la București, în 26 octombrie 2025, a pricinuit un mare aflux de credincioși, preoți, monarhi, pelerini veniți din toată țara, precum și oameni politici de primă importanță. Românii au acum un „dom” adevărat, o biserică foarte înaltă, cu o cupolă copleșitoare, ornată toată cu mozaic, cum era la mare cinste odată, în Imperiul Roman de Răsărit sau Bizantin, cum l-au numit istoricii.
Motivul alegerii acestei date din calendar este unul simbolic, de aniversare a 100 de ani de la înființarea Patriarhiei Române. Apoi, în 5 noiembrie, Patriarhia a anunțat că se termină perioada de vizitare a altarului. Erau cozi de așteptare de șase până la zece ore, dar numănui nu i s-a părut prea mult, atât de mare era dorința de a vedea biserica și de a se ruga în altarul ei. Admirăm cu toții marea realizare a bisericii noastre naționale, România fiind acum țara cu cea mai mare catedrală ortodoxă din lume, record anunțat de toate agențiile de știri internaționale. Putem spune că ștafeta, începută acum aproape 1500 de ani, cu Sfânta Sofia, catedrala de la Constantinopol, a fost preluată de cea care se numește azi „Catedrala Națională”, de la București. Avem un Bizanț după Bizanț, cum spunea Nicolae Iorga…
O trecere în revistă a istoriei bisericilor de rit răsăritean ne duce la Catedrela Sfânta Sofia din Constantinopol, cea care a fost ridicată de împăratului Iustinian (527-565) și a servit ca biserică a Patriarhiei Ecumenice până la 1453, când, prin cucerirea otomană, a fost transformată în moschee. „Numele fostei biserici este Sfânta Înțelepciune sau în greaca-bizantină Αγια Σοφια / Hagia Sofia. Considerată la vremea ei drept cea de a opta minune a lumii, Sfânta Sofia este o glorie a geniului constructiv uman. Ea a reprezentat centrul vieții religioase a Imperiului Roman de Răsărit, servind în această postură timp de 916 ani. După cucerirea turcă a servit drept moschee alți 482 de ani, iar după anul 1935 a devenit muzeu la inițiativa marelui reformator turc Mustafa Kemal Atatürk. Din iulie 2020, când Consiliul de Stat al Turciei a declarat ilegală decizia secularizării locașului, Hagia Sofia a redevenit moschee” – Wikipedia. Pentru multe secole ea a fost etalonul frumuseții și o mărturie a geniului constructorilor săi care au ajuns să ridice la o așa înălțime cupola bisericii, cel mai larg dom reușit până atunci. Tehnica de ridicare a cupolei a evoluat încet, în timp, dar omul a năzuit să facă mereu și mereu o biserică și mai înaltă și mai frumoasă decât cele de până atunci. La Catedrala Sfânta Sofia centrul cupolei se ridică la 55,60 m și diametrul la bază este de 31,36 m, cu doar câțiva centimetri mai mică decât domul Panthéonului mdin Paris, ridicat în secolul al XIX-lea. Abia în secolul al XVI-lea, catedrala ortodoxă din Constantinopol va fi întrecută în imensitatea ei de un dom catolic, numit Bazilica Sfântul Petru din Roma.
Această biserică, legendară prin frumusețe și dibăcia construcției, a devenit un simbol al măreției creștinismului, a puterii Imperiului Roman de Răsărit și un lucru foarte râvnit de sultanul Mehmed al II-lea Cuceritorul. Frumoasele mozaicuri și picturi care o împodobeau au fost devastate, dar acoperirea lor cu tencuială a ușurat redecorarea de către noul stăpân. Am să amintesc doar că figura Mântuitorului care acoperea cupola, Iisus Pantocratorul, a fost pierdută definitiv, fiind înlocuită de turci cu versete din Coran…
Acum putem admira în catedrala noastră națională o replică a acelui mozaic reprezentâdu-l pe Iisus, ca o reparație târzie a nedreptății făcute atunci. Noua clădire-reper din capitala României a făcut ca agențiile de presă din lume să se oprească asupra evenimentului de la București.
„La trei secole după ce Petru cel Mare a construit la Sankt Petersburg prima biserică a imperiului său, noua catedrală din București e cel mai mare lăcaș de cult ortodox din lume”, titrează celebra publicație The Times.
Catedrala din Rusia a dominat și ea, prin măreție și grandoare, timp de trei secole, lumea ortodoxă răsăriteană. The Times chiar numește Catedrala Mântuirii Neamului o „PROVOCARE pentru Moscova. Simbolul ortodox al Rusiei, îngenuncheat după 300 de ani”! Ștafeta a ajuns deci la București și, după secătuirea Rusiei de războiul cu Ucraina, se pare că ea va rămâne pentru multă vreme în curtea noastră. Așa ne dăm seama unde se situează în ierarhia valorilor Catedrala Națională, pe care românii și-o doreau de multă vreme. În ciuda schimbărilor de dinamică a puterii și a tensiunilor crescânde dintre bisericile ortodoxe română și rusă, Lucian Leuștean, expert în creștinism ortodox și relații internaționale la Universitatea Aston, consideră în schimb că deschiderea Catedralei Naționale ține mai puțin de rivalitatea cu Moscova și mai mult de afirmarea identității naționale românești: „Nu e vorba de a provoca Moscova, ci mai degrabă de a afirma: uite ce am reușit să facem! Adică și locul ales e foarte interesant. Aproape de Ministerul Apărării și totodată în imediata apropiere a Casei Poporului, parlamentul. Așadar avem un triunghi”, afirmă Leuștean.
„Parlamentul, ca și în multe alte țări, nu se bucură de prea multă încredere, însă biserica și armata sunt cele mai de încredere instituții din țară. Cred că locul ei și faptul că acum e mai mare, mai înaltă decât parlamnetul (…) e un simbol că religiozitatea e deasupra comunismului, mai presus de ce a fost în trecut.”
Laurențiu Pleșca, cercetător la Centrul Român de Studii Ruse al Universității din București, a spus că noua catedrală e mai mult decât un simbol al mândriei țării de a fi una majoritar ortodoxă. Inaugurarea are și o semnificație geopolitică.
Biserica Ortodoxă Rusă e indiscutabil cea mai mare dintre cele 17 biserici ortodoxe autocefale, având peste 90 de milioane de enoriași pe glob. Biserica Ortodoxă Română are aproximativ 19 milioane [aproape 14 milioane, conform recensământului din 2021] de enoriași.
„Este o competiție de influență externă”, a spus el. „Există din ce în ce mai multe țări care nu sunt de acord cu biserica rusă și cu politica rusă promovată în aceste biserici. Aceasta va fi cea mai mare și mai înaltă biserică ortodoxă din lume și cred că reprezintă un simbol foarte vizibil al influenței culturale și spirituale a României în Europa de Est”, a afirmat el pentru G4Media.
Dintre videoclipurile pe care le putem vedea pe You Tube sunt destule și în limba engleză, la fel de emoționante ca cele create de Patriarhia Română. Se aduce în fața publicului ideea că nimic din efortul depus de creatorii acestui monument nu a fost în van și a urmărit doar cauze spirituale. Alegerea locului, nu a fost la săgeata plecată din arcul lui Ștefan cel Mare, din poveste, ci chibzuită cu grijă ani la rând, ca să fie în inima Bucureștiului, vizibilă de peste tot, să domine de pe Dealul Arsenalului celelalte clădiri din zonă, inclusiv uriașa clădire a Parlamentului.
Mr. Giant, un influencer de pe You Tube, atras de România, vorbește cu emoție de sentimentele create prin arhitectură, pictură și muzică, pentru a te duce în altă atmosferă, de pace și liniște sufletească și de a te simți un copil a lui Dumnezeu. Sunt salutați „frații ortodocși” cu respect și admirație pentru sacrificiul lor de a ridica catedrala, prin munca din 2010 și pană acum.
Când lumea este dominată de realizări materialiste, de zgârie-nori fără suflet, de clădiri din ce în ce mai înalte, iată că noi ne situăm în cealaltă parte, a simbolurilor vieții spirituale, a frumuseții de netăgăduit a unor mozaicuri înfățișând scene din Biblie și viețile sfinților.
Domul catedralei noastre are 127 m, iar clădirea cea mai înaltă din lume este Burj Khalifa din Emiratele Arabe Unite, cu 828 m. Competiția pentru înălțimi va continua și în anii următori, cu Jeddah Tower, care va fi gata în 2028 și va avea 1008 m, adică va depăși un kilometru înălțime! Dar ele sunt edificii civile. O biserică mai înaltă și mai mare ca a noastră nu se mai anunță deocamdată…
Am urmărit și povestea proiectului ales pentru Catedrala Națională, spusă de arhitectul șef, om de o rară modestie, explicând cum s-a ajuns la această realizare. Doi oameni, experți în construcții, care pe timpul lui Ceaușescu au mutat biserici și au acumulat experiență în afara țării în construcții monumentale, au decis proiectul în așa fel încât să servească menirii sale liturgice, să poată aduna 7000 de oameni în incintă, să poată fi un reper vizitat de turiști, care au un circuit separat, astfel încât să vadă fără să deranjeze activitățile din biserică.
Arhitectul Constantin Amânei povestește că expertul elvețian, angajat de Patriarhie, a întrebat de ce ne trebuie nouă așa un colos, că, la ei, bisericile ridicate acum sute de ani sunt goale. S-a nimerit să fie o sărbătoare a scoaterii moaștelor Sfântului Dumitru și curtea Patriarhie era plină de credincioși care nu mai încăpeau în biserică. Asta l-a lămurit pe elvețian că noi suntem un popor credincios și a trecut de partea proiectului selectat.
Elveția i-a fost patrie multă vreme Principesei Margareta, Custodele Coroanei. Ea a transmis un mesaj emoționant cu prilejul dublei aniversări a Bisericii Ortodoxe Române, 140 de ani de la recunoașterea autocefaliei și 100 de ani de la ridicarea la rang de Patriarhie: „Regele Mihai, tatăl meu, a avut parte de o lungă viaţă, în care a putut conlucra cu patru patriarhi ai României, în ani nu tocmai uşori: Miron, Nicodim, Teoctist şi Daniel. Sunt mândră de prezentul românesc, în care legătura dintre Coroană şi Biserică este tot atât de statornică precum oricând. Sunt, de asemenea, plină de speranţă pentru viitor, în care societatea românească va găsi dreapta balanţă între modernitate şi credinţă, între prosperitate, libertate şi păstrarea identităţii naţionale”, a afirmat Custodele Coroanei, potrivit News.ro.
Suntem un popor mult încercat, dar avem parte de o mare bucurie, aceea de a fi martorii materializării dorinței noastre de a avea o Catedrală care să ne reprezinte peste secole, ca mărturisitori ai dreptei credințe ortodoxe.
Lucrul la biserică continuă și Patriarhia a anunțat programul pentru următoarele sărbători, ținând cont că lucrările trebuie să se desfășoare în deplină siguranță. „Reamintim publicului că, după 11 zile de pelerinaj, zi și noapte, închinarea credincioșilor în Sfântul Altar al Catedralei Naționale se încheie miercuri, 5 noiembrie 2025, la miezul nopții (ora 24.00). Însă, în perioada 6-14 noiembrie, inclusiv, Catedrala Națională este deschisă zilnic spre vizitare, între orele 11.00-19.00. În perioada 15-29 noiembrie, Catedrală Națională va fi închisă pentru continuarea lucrărilor interioare (pictură în mozaic și instalații)”, anunță Biroul de Presă al Patriarhiei Române.
Catedrala Națională, în ciuda costurilor, este acel lucru care a înseninat sufletele românilor, atât de greu încercați în ultimul an. Frustrările și nemulțumirile produse de clasa noastră politică au fost umbrite de faptul că, totuși, ultimii 35 de ani nu au trecut fără nicio mare realizare. Biserica Ortodoxă a pus din nou România pe hartă, iar un nou pelerinaj, național și internațional, se va crea pentru ca credincioșii și curioșii să guste din măreția noii biserici. Or fi ortodocșii români mai puțini ca rușii, dar sunt mai tari!
Monica Uivaroșan
